Sondaj privind învățarea online și la distanță – Rezultate

Rezultatele sondajului relevă că aproape toți respondenții au adoptat o anumită formă de predare la distanță de la debutul crizei COVID-19, iar peste 60% consideră că practicile școlare nu vor mai fi la fel când se vor redeschide școlile, volumul învățării online/la distanță urmând să crească. Pentru două treimi dintre respondenți, închiderea școlilor a însemnat primul lor contact cu predarea online, care le-a pus și probleme, dar s-a dovedit și pozitiv.

Având în vedere că pandemia de COVID-19 a condus la închiderea masivă a școlilor din Europa, multe țări au luat măsuri pentru a limita bulversarea educației, fapt ce a necesitat tranziția la învățarea online și la distanță, atât în școlile secundare, cât și în cele primare.

Deși învățarea la distanță oferă avantaje certe profesorilor și elevilor (continuitate, flexibilitate și sprijin reciproc), mulți profesori fac eforturi să se adapteze la predarea online din cauza timpului scurt avut la dispoziție. În plus, profesorilor le este greu să se asigure că toți elevii, cu precădere cei defavorizați și mici, vor rămâne motivați și vor continua să participe la orele online.

Acest sondaj, destinat cunoașterii opiniilor despre predarea online și la distanță în Europa, s-a derulat pe School Education Gateway în perioada 9 aprilie - 10 mai și a atras un număr record de respondenți – 4859 – dintre care 86% au fost profesori și directori.

El vine în completarea sondajelor naționale organizate, pe care le prezentăm și noi succint.

Vă mulțumim pentru interesul manifestat și vă invităm să ne trimiteți propunerile dumneavoastră în materie de sondaje viitoare.

---

Rezultate (N=4859)

1. Raportându-vă la școala dumneavoastră sau la o școală pe care o cunoașteți, care enunț descrie cel mai bine experiența profesorilor în domeniul predării online?

În cazul a 67% din respondenți, a fost prima experiență de predare online. 25% au avut ceva experiență și doar 6% au avut foarte multă experiență de predare online. În cazul a 3% din respondenți, școala lor nu a făcut trecerea la învățarea online/la distanță.

2. În calitate de profesor sau din cele auzite la alți profesori, ce anume v-a surprins plăcut în legătură cu învățarea online/la distanță?

Surpriza cea mai plăcută, menționată de 38% din respondenți, a fost inovarea (adică libertatea de a experimenta în activitatea de predare). Aceasta a fost urmată de flexibilitate (33%), de o gamă variată de instrumente de lucru (31%), de accesibilitatea platformelor, materialelor și resurselor (27%) și de un grad sporit de autonomie și motivație în rândul elevilor (23%).

Un procent mai mic, de 14%, a indicat implicarea și plăcerea elevilor, 11% dintre respondenți au fost plăcut surprinși de o îmbunătățire a relației cu elevii și doar 10%, de ușurința în utilizare a învățării online/la distanță.

3. În opinia dumneavoastră, care au fost principalele obstacole în calea tranziției la învățarea online/la distanță? Selectați până la cinci variante.

Respondenții au fost rugați să aleagă cinci obstacole dintr-o listă de 17. Sub 1% au indicat că nu se confruntă cu niciun obstacol.

Cea mai frecvent menționată dificultate a fost accesul la tehnologie (computere, software, conexiune stabilă la Internet etc.), fie în cazul elevilor (obstacol menționat de 49% din respondenți), fie în cazul profesorilor (34%). Volumul de muncă și nivelul de stres sporite asociate cu munca de acasă a fost menționat de 43% (18% au considerat gestiunea și organizarea timpului un obstacol).

În privința sprijinului oferit elevilor, dificultatea cea mai mare a constat în a-i menține pe toți motivați și implicați (43% din respondenți au ales acest răspuns), urmată de implicarea elevilor din familii defavorizate (36%), de implicarea elevilor defavorizați (19%) și de susținerea elevilor cu nevoie speciale sau dizabilități (18%).

Competențe digitală a fost un obstacol atât pentru elevi (24%), cât și pentru profesori (24%). Cea mai des menționată dificultate legată de conținutul învățat și evaluare a fost transformarea activităților și conținutului pentru învățare online/la distanță (28%), urmată îndeaproape de pregătirea conținutului pentru învățarea online și la distanță (27%) și de evaluarea progresului elevilor (25%).

Problemele de comunicare cu elevii au fost menționate de 19% dintre respondenți, iar problemele de comunicare cu părinții și tutorii, de 13%. Doar 7% au considerat indicațiile sau sprijinul redus din partea școlii ca fiind un obstacol.

4. Ce i-ar ajuta cel mai mult pe profesori să susțină învățarea online în perioada cât școlile sunt închise?

Dintre cele opt variante de răspuns, cel mai frecvent a fost selectat „mai multe resurse și instrumente de lucru gratuite oferite de companiile din sfera tehnologiilor educaționale” (de către 45% din respondenți). Printre celelalte tipuri de conținut util pentru activitatea de predare și învățare s-au numărat site-urile cu liste de resurse utile (29%) și emisiunile TV cu tematică educativă difuzate de instituțiile media naționale (10%).

Cel de-al doilea tip de sprijin menționat, din punct de vedere al frecvenței, au fost îndrumările clare din partea ministerului educației (41%).

Des menționate au fost și activitățile de dezvoltare profesională, cu precădere cursurile rapide despre predarea online (37%), seminariile online și reuniunile TeachMeet, în cadrul cărora profesorii să facă schimb de idei și experiență (22%), videoclipurile/planurile de lecție cu bune practici video (31%) și contactul ușor cu experții (cu profesori mult mai experimentați în învățământul online sau cu un expert TIC) (24%).

5. În opinia dumneavoastră, date fiind circumstanțele actuale cauzate de virusul COVID-19, în momentul în care școlile se vor redeschide complet, se va mai număra predarea online/la distanță printre practicile școlare?

Potrivit răspunsurilor date de 44% din respondenți, școala va fi puțin diferită, cu un accent mai mare pe învățarea online decât înainte. Alți 17% au fost de părere că școala va fi diferită: predarea online va deveni parte integrantă a practicilor școlare. Pe de altă parte, 39% au opinat că se vor schimba foarte puține, 32% au fost de acord că școala va reveni la practicile inițiale, cu schimbări minore, iar 7% au presupus că școala va reveni la practicile inițiale.

Concluziile sondajului european

Aspectele care i-au surprins plăcut pe cei mai mulți respondenți au fost inovarea, adică libertatea de a experimenta în activitatea de predare, flexibilitatea și gama variată de instrumente de lucru. O surpriză mai puțin plăcută au constituit-o implicarea elevilor și îmbunătățirea relației cu elevii, deși au fost semnalate și acestea.

Aproape toți respondenții au semnalat dificultăți, cea mai frecventă fiind accesul la tehnologie, atât în cazul elevilor, cât și al profesorilor, precum și volumul de muncă și nivelul de stres sporite asociate cu munca de acasă. Au fost identificate mai multe dificultăți legate de sprijinul acordat elevilor, precum și de nivelul de competență digitală, atât al elevilor, cât și al profesorilor.

Respondenții sunt de părere că un sprijin concretizat sub forma unui număr mai mare resurse educaționale i-ar ajuta să depășească obstacolele. Utile s-ar dovedi și o serie de îndrumări clare din partea ministerului educației, precum și activitățile de dezvoltare profesională de genul cursurilor rapide despre predarea online și al ocaziilor de a face schimb de resurse, idei și soluții la obstacole.

Aceste constatări oferă factorilor de decizie și directorilor de școli o serie de indicii timpurii că predarea și învățarea la distanță/online, deși dificile, pot avea efecte pozitive de durată, deschizând perspective interesante inovării și noilor modalități de muncă, mai ales atunci când sunt susținute de demersuri de dezvoltare profesională adecvată și oportune.

Recomandăm interpretarea rezultatelor cu precauție, dat fiind că eșantionul de respondenți are la bază participarea online voluntară și este relativ mic în comparație cu numărul de profesori și alte părți interesate din Europa. Deși în sondaj sunt reprezentate peste 40 de țări, cei mai mulți respondenți declară că provin din Franța (36% din total), Bulgaria (19%) și Portugalia (14%).

Rezultate ale unor sondaje naționale recente

Potrivit unui studiu realizat în Austria, la care au participat 3.500 de profesori din toate tipurile de școli, 60% din profesori consideră că învățarea la distanță a avut un impact puternic. Respondenții opinează, de asemenea, că 64% din elevi au aceeași părere. Trei sferturi dintre profesori au declarat că școala la domiciliu le-a permis să conștientizeze într-o măsură mai mare situația personală a elevilor. 86% susțin că iau în calcul situațiile individuale. Conform rezultatelor, profesorii din învățământul special au individualizat cel mai mult predarea, însă nu au reușit să păstreze legătura personal cu elevii la fel de mult ca profesorii din învățământul de masă sau integrator.

Inspectoratul Școlar din Cehia a desfășurat un amplu sondaj despre învățarea la distanță prin intermediul conversațiilor telefonice cu directorii a circa 5.000 de școli primare și secundare (1-14 aprilie 2020). Conform constatărilor, majoritatea elevilor erau angrenați într-o anumită măsură în actul educativ, deși 15-20% s-au confruntat inițial cu dificultăți din cauza lipsei de echipament TIC / conexiunii insuficiente la Internet, motivației reduse sau lipsei sprijinului din partea părinților. Utilizarea intensivă a tehnologiilor digitale în educația la distanță, interesul față de utilizarea acestora și perspectivele de utilizare a acestora în viitor sunt rezultate indubitabil pozitive. Două treimi din școli preconizează că majoritatea profesorilor vor folosi un procent mai mare de tehnologii digitale la ore după revenirea la școală.

Interviurile realizate de institutul german Allensbach au evidențiat importanța pe care o are pentru profesori contactul personal cu elevii. Cu toate acestea, doar o treime au reușit să stabilească și să mențină un astfel de contact. Jumătate dintre profesori au declarat cu au luat legătura cu majoritatea elevilor, 9%, doar cu câțiva elevi, iar 3%, cu niciun elev. În comparație cu activitatea didactică obișnuită, profesorii au semnalat atât un nivel mai ridicat de stres (34%), cât și unul mai scăzut (36%). Un stres suplimentar este cauzat de modul diferit de organizare al sarcinilor, de demersul de a asigura feedback elevilor și de evaluarea temelor. Problemele de natură tehnică le-au creat probleme la circa jumătate (40%) dintre profesorii care s-au confruntat cu presiuni suplimentare. O problemă deosebit de complicată pentru profesorii din învățământul primar este păstrarea legăturii cu părinții.

Rapoarte de cercetare au fost publicate și în Letonia și Irlanda (ambele în limba engleză).

Anexă