Când conținutul curricular și învățarea își unesc forțele, au loc minuni

Image: stoatphoto / Shutterstock.com

Dacă predați o limbă străină, știți, cu siguranță, ce reprezintă inițialele „CLIL”. Ele sunt acronimul sintagmei „Content and Language Integrated Learning” („învățare integrată a conținutului curricular și a unei limbi străine”).

David Marsh, autorul acestui concept, subliniază că această abordare își propune atingerea unui obiectiv dublu: dezvoltarea competențelor lingvistice și transmiterea de conținut. Cu toate acestea, CLIL este folosit adesea ca termen generic, ce face referire la o gamă variată de strategii de predare, al căror numitor comun este plasarea elevului în centrul demersului de învățare.

Potrivit celui mai recent raport Eurydice, învățământul CLIL este în curs de expansiune la nivelul Europei. Un raport anterior al Comisiei Europene a evidențiat avantajele pe care le oferă CLIL elevilor. După ce am studiat CLIL mai mulți ani, vă pot spune că are un efect pozitiv incredibil și asupra profesorilor. De exemplu, introducerea sa în curriculumul italian a avut ca efect o îmbunătățire dramatică a activității didactice și a pus la dispoziția profesorilor italieni de discipline non-lingvistice un întreg univers de materiale și resurse.

Strategiile CLIL și învățarea profundă

Abordările CLIL nu se axează doar pe competențele lingvistice și pe transmiterea conținutului. Ele contribuie și la dezvoltarea competențelor transversale: colaborare, creativitate, cetățenie, gândire critică etc., competențe esențiale pentru elevii și cetățenii secolului XXI.

Lecțiile CLIL permit utilizarea unor strategii diverse, după cum am avut ocazia să descopăr urmărindu-i pe profesori în acțiune: învățare bazată pe proiecte, învățare bazată pe sarcini, activități în pereche și grup, învățare și evaluare intercolegială, dezbateri, laboratoare, simulări și activități imersive.

Grație acestor procese interactive de construire a cunoștințelor, CLIL este un candidat ideal pentru promovarea învățării profunde. Meta-studiul „Învățarea vizibilă”, de John Hattie, indică faptul că învățarea profundă se poate obține prin intermediul mai multor strategii de predare de mare impact , bazate pe dovezi, precum instruirea directă, învățarea distanțată, învățarea deplină, realizarea de hărți conceptuale și exemple lucrate. Utilizarea acestor tipuri de strategii de predare a fost semnalată deja în studiile de specialitate, însă a fost și confirmată de un număr mare de profesori CLIL cu care am păstrat legătura în ultimii ani.

CLIL asistată de tehnologie

Elevii dumneavoastră au telefoane inteligente? Folosesc Facebook, Instagram, WhatsApp sau alte rețele sociale? Nu mă îndoiesc că le folosesc, pentru că elevii secolului XXI sunt mereu cu ochii pe un ecran prin intermediul căruia pot accesa informația și pot comunica cu alții.

Ca și în alte domenii ale educației, tehnologiile de învățare prind rădăcini și în sfera CLIL: instrumentele online, aplicațiile, conținutul multimedia, rețelele sociale și celelalte instrumente digitale pot stimula motivația elevilor și pot contribui la obținerea de performanțe școlare superioare, atât la limba străină, cât și la disciplinele predate cu ajutorul acesteia. De exemplu, videoclipurile pot fi un vector foarte util pentru pedagogia CLIL, cu precădere în mediul CLIL inversat. Elevilor le place să facă filmulețe și să le distribuie pe rețele sociale, iar acestea pot adăuga valoare unei lecții, creând activități practice, semnificative și antrenante. Filmele create de profesori se pot dovedi, de asemenea, foarte utile pentru demersul de reflecție la propriile strategii didactice și de rectificare a unor posibile puncte slabe identificate în lecție.

Există multe instrumente online destinate lecțiilor CLIL: arhive (de ex., Khan Academy, TED Talks, Tes), baze de date cu lecții CLIL (de ex., CLILstore, TigTag CLIL), instrumentele online axate pe hărți mentale (de ex., Instagrok, Snappy Words), instrumente de planificare (de ex., Learning Designer) și de evaluare (de ex., Rubistar).

A fi profesor CLIL

Activitățile de perfecționare a cadrelor didactice sunt esențiale atât pentru competențele lingvistice, cât și pentru metodologie. Cadrul european de formare a profesorilor CLIL propune un set de principii și idei utile pentru proiectarea programelor de perfecționare a cadrelor didactice. Unele țări au instituit standarde pentru postul de profesor CLIL. În Italia, de exemplu, sistemul CLIL este obligatoriu în învățământul liceal începând din 2010, iar profesorii CLIL trebuie să dețină nivelul de competență C1, conform Cadrului european de referință pentru limbi străine (CEFR), și trebuie să fi urmat un curs universitar axat pe metodologia CLIL, cotat cu 20 de credite.

În opinia mea, crearea de sinergii și stimularea cooperării dintre profesorii de limbi străine, limbă maternă și discipline non-lingvistice – precum și alți specialiști implicați în activități de învățarea a limbilor străine – reprezintă cel mai util demers pentru CLIL. O „echipă CLIL” formată din profesioniști ce urmează un curriculum CLIL poate profita de cunoștințele, experiența și formația acestora.

Profesorii CLIL pot stabili legături de colaborare și în mediul online. Ei au la îndemână un număr de comunități și activități. De exemplu, Techno-CLIL este o comunitate de mii de profesori, moderată de către mine și Daniela Cuccurullo. Grupul Techno-CLIL de pe rețeaua Facebook numără peste 6500 de membri și este mereu activ grație membrilor care fac schimb de idei, materiale, bune practici și evenimente. Astfel, ca urmare a împletirii experiențelor de învățare formală, informală, non-formală și socială, bagajul de cunoștințe crește.


Despre autor: Letizia Cinganotto deține un doctorat în lingvistică și este cercetător în cadrul INDIRE. Fost profesor de engleză, ea este actualmente formator și autor de conținut digital. Principalele sale domenii de cercetare sunt e-learning-ul, învățarea mixtă, CLIL, TELL, CALL, EFL, MALL și formarea cadrelor didactice.