Notați mai puțin, cercetați mai mult, predați mai bine

Image: Syda Productions / Shutterstock.com

La universitatea Oxford, unde lucrează pe post de conferențiar, Victoria Elliott a văzut numeroși studenți care-și ocupă timpul cu sintetizarea cercetărilor în educație. Cât de util este acest demers? Elliott arată că uneori cercetarea rămâne simplă cercetare, iar alteori duce la inovații de jos în sus, capabile să schimbe situația din sala de clasă.

Cea mai satisfăcătoare perioadă din ultimii trei ani de muncă a fost când am mers prin școli și am fost recunoscută drept autorul principal al A Marked Improvement? (o sinteză a cercetărilor despre notarea scrisă). Pe chipurile profesorilor răsăreau zâmbete, iar mâna îmi era strânsă cu căldură. De ce? Pentru că respectiva cercetare a avut impact asupra vieții lor.

Raportul în sine nu face altceva decât să afirme că nu există prea multe dovezi tangibile ale reușitei practicilor folosite până acum: redactarea de comentarii ample, evaluarea detaliată regulată și notarea lucrărilor elevilor. El mai afirmă că discuțiile de feedback par să aibă efect și, dacă nu le oferim elevilor ocazia să acționeze asupra acestui feedback, e puțin probabil să aibă efecte pozitive. De asemenea, susține că profesorii petrec foarte mult timp cu practici despre care nu există certitudinea că funcționează și că ar fi cazul să încercăm și altceva. Documentul îi încurajează pe profesori să noteze mai puțin, dar mai bine.

Raportul a fost publicat în aprilie 2016. În mai 2016, o școală primară din Londra, construită pe locul în care a fost casa lui Charles Dickens în timp ce tatăl acestuia era în închisoarea pentru datornici, a citit raportul în cadrul „clubului său de lectură”. Clubul de lectură este un mecanism care le oferă profesorilor ocazia să intre în contact cu cercetarea. La intervale regulate, ideal o dată pe lună, un grup se reunește pentru a citi studii de cercetare, pentru a le discuta și a vedea dacă acestea ar putea avea un impact asupra mediului școlar. A Marked Improvement? a atins o coardă sensibilă în cazul Jemimei Rhys-Evans și a echipei sale. Aceștia au demarat un proiect de cercetare școlară pentru a studia o parte din idei și a testa un model de notare în direct și de feedback oral. Proiectul a inclus și școlile din Alianța școlilor din sudul Londrei și s-a transformat într-o resursă de înaltă calitate pentru profesori: Mark Less, Mark Better. Jemima Rhys-Evans a prezentat acest proiect în școlile din Londra și din zonele adiacente.

Școala primară Charles Dickens este doar unul dintre locurile vizitate în care politicile de notare s-au transformat în politici de feedback în ultimii ani, iar A Marked Improvement? a fost trambulina schimbării. Cadrele didactice sunt foarte mulțumite de transformare, nefiind nevoite să mai noteze vrafuri de caiete până noaptea târziu. Când reperează o neînțelegere, o corijează rapid. Își petrec mult mai mult timp în clasă, supraveghindu-i pe elevi pentru a le oferi feedback. Astfel, copiii desfășoară majoritatea muncii. Școlile semnalează o îmbunătățire a rezultatelor și a învățării independente.

În aceasta constă forța cercetării: ea poate schimba viața profesorilor și a elevilor. Poate proveni din sinteza realizată de altcineva – un util punct de start – însă cea mai pertinentă cercetare este cea realizată în propria școală, testând și evaluând sistematic un plan bazat pe exemple externe de practici eficiente, pentru a le transforma în metode care funcționează în contextul dumneavoastră, cu elevii dumneavoastră.

Însă, fără acel stimul extern, riscați să pierdeți mult timp reinventând roata sau fără să puneți sub semnul întrebării ideile primite. Cercetătorii afirmă adesea că a valorifica munca altora înseamnă „a sta pe umerii uriașilor”. În cazul profesorilor, studii precum acesta reprezintă cel puțin o scară.


Victoria Elliott

Victoria Elliott este conferențiar de limba engleză și alfabetizare la catedra de educație a Universității Oxford. Anterior a fost profesor de engleză în școlile publice din Yorkshire. Domeniile sale de cercetare sunt predarea literaturii, notarea, feedback-ul și metodele de cercetare. Despre toate acestea scrie pe contul de Twitter @veldaelliott.