1.3. Conducerea școlii

The project partners designed and implemented a new anti-bullying programme in schools in five EU countries. It drew on the experiences of existing programmes and practices originated by the project partners working in different cultural contexts.  It provided further evidence of effective approaches to the reduction of bullying in schools that will inform the development of improved child centred, whole school strategies for adoption at European level.

Centrul de învățare a fost implementat la TGM (un colegiu tehnic de învățământ secundar superior) ca un experiment pe școală în anul școlar 2016/17. Acesta fost implementat în cadrul departamentului de tehnologia Informației (TI) al școlii, în două dintre cele patru clase din primul an (și anume, clasa a 9-a).
În centrul de învățare, elevii își gestionează singuri timpul de studiu de 20 de ore pe săptămână. Din aceste 20 de ore, 9 ore sunt alocate disciplinelor de învățământ general (germană, engleză și matematică), iar 11 ore vizează discipline de învățământ profesional (inginerie software, ingineria sistemelor, tehnologie media, tehnologia rețelelor). Celelalte șase materii (geografie, istorie și științe politice, științe naturale, religie, sport, informatică), care împreună reprezintă 13 ore pe săptămână, sunt predate în continuare prin metode de predare tradiționale.

Proiectul „Raising the Achievement of All Learners in Inclusive Education” (RA) și-a propus să ofere dovezi privind eficiența practicilor de creștere a rezultatelor și de consolidare a capacității școlilor și comunităților de a-i include și susține pe toți elevii.

The project goal is to provide a comprehensive analysis of best practices for preventing ESL in partner countries in the areas: of ESL monitoring systems; and, methods of counteracting ESL and reintegrating students.

Project partners were from Poland, the UK and Italy. Outputs include a report on ESL monitoring systems, a report on prevention and reintegration methods, and a training pack.

Essunga, a Swedish municipality, transformed the ranking of its schools from the bottom to the top of the national school league tables between 2007 to the top in 2010. Essunga has three elementary schools and one lower secondary school (grades 6-9). With 5,500 citizens, it is one of the smallest municipalities in the country. The increase in levels of achievement is attributed to a research-based approach of inclusive education. For years, the three elementary schools in Essunga had consistently experienced low educational levels. An increasing number of students were refugees or in “family placements”. In 2007, only 76% of students were eligible for upper secondary school and 20% of these were placed in special education classes. These results compelled political and school leaders and school staff to identify targeted measures to address these challenges. The municipality focused on interventions at school and in the local community to prevent school absence and increase attendance.

„Din experiența Irlandei reiese clar că inițiativele educaționale derulate în școli pot crește nivelul de educație al adulților implicați și pot avea drept rezultat un sentiment general de emancipare în cadrul comunității locale. Implicarea părinților, în special în zonele defavorizate din punct de vedere socio-economic, nu numai că aduce beneficii copiilor și școlii, ci este un aspect esențial al învățării pe tot parcursul vieții” (Parents as Partners in Schooling, OCDE 1997)

Acest set de indicatori structurali aferenți sistemelor favorabile incluziunii din școli și din jurul acestora poate fi utilizat de către directorii școlilor, de profesori, de părinți sau de alți parteneri ai școlii pentru a reflecta asupra gradului de incluziune al școlii lor. Indicatorii sunt formulați ca afirmații la care se poate răspunde prin „da” sau „nu” și pot fi utilizați de persoanele implicate în activitatea școlară ca orientări pentru realizarea unei autoevaluări într-o serie de domenii relevante. Prin școli inclusive se înțelege un mediu de învățare favorabil și de calitate, cu un climat cât mai primitor și binevoitor în școli și în sălile de clasă. Acest mediu se realizează prin prevenirea discriminării, prin abordarea holistică a nevoilor elevului (emoționale, fizice, cognitive și sociale) și prin luarea în considerare a talentelor și a opiniilor elevilor.

Indicatorii vizează, printre altele, următoarele domenii principale:

1. adoptarea unei concepții la nivelul întregii școli privind crearea de sisteme favorabile incluziunii
2. calitatea cadrelor didactice și a conducerii școlii
3. promovarea integrării sistemice a politicilor și a practicilor
4. accentul multidisciplinar pe sănătate și pe bunăstare
5. promovarea implicării părinților și a sprijinului din partea familiei
6. și satisfacerea nevoilor persoanelor și ale grupurilor deosebit de vulnerabile

Indicatorii au fost aleși pe baza unor documente de politică majore ale Comisiei Europene și ale Consiliului UE și pe baza unor exemple recente în materie de educație favorabilă incluziunii pe plan internațional.

Acest instrument face parte din mai amplul Raport privind indicatorii structurali ai sistemelor favorabile incluziunii din școli și din jurul acestora, care plasează în context și explică fiecare indicator.

Autori:
Paul Downes, Institute of Education, Dublin City University
Erna Nairz-Wirth, Vienna University of Economics and Business
Viktorija Rusinaitė, PPMI

In the school year 2015/16 the Schulzentrum Ybbs (a school center consisting of three vocational upper secondary schools) introduced a concept called IndY, which involves that 20% of the teaching time is intended for individualized learning. IndY aims at improving students’ expertise, motivation, self-responsibility, self-management, collaborative skills, emotional intelligence and learning methods.

Filozofia școlii în ceea ce privește predarea și învățarea este axată pe înțelegerea activă de către elevi și participarea activă a acestora la procesul de învățare. Programa școlară este bazată pe principiile progresului și coerenței.
„Podul” („The Bridge”) este una dintre principalele practici inovatoare puse în aplicare la această instituție de învățământ. Aceasta constă într-o inovare a programei menită să creeze un mediu de învățare favorabil și de sprijin pentru elevii care încep ciclul de învățământ secundar la vârsta de 11 ani. Învățarea este bazată pe proiecte și este oferită de echipe de cadre didactice specializate pe domenii diferite ale programei, ceea ce le permite elevilor să interacționeze cu un număr restrâns de profesori, precum și să lucreze în vederea realizării unor obiective de învățare clar definite și legate între ele. Cele cinci principii care constituie punctele de temelie ale „Podului” sunt: Rezultatele; Apartenența; Celebrarea; Disciplina; Îmbogățirea cunoștințelor. Elevii au astfel posibilitatea să devină învățăcei independenți – atât pe parcursul timpului petrecut la școală, cât și dincolo de acesta. Un sistem de recompense le permite elevilor să obțină puncte care se transformă în premii la finalul anului.