1.2. Planificarea și monitorizarea școlară

Oficiul pentru Standarde în Educație, Servicii pentru Copii și Competențe (Ofsted) – inspectoratul școlar – din Regatul Unit prezintă motivele care stau la baza performanțelor extraordinare obținute neîntrerupt de școala primară Eliot Bank. Aceasta a realizat sisteme riguroase de monitorizare și evaluare, datorită cărora este la curent cu ceea ce funcționează bine și cu ceea ce poate fi îmbunătățit în continuare. Procesul de evaluare al școlii implică o mare varietate de părți interesate și de strategii, însă rămâne întotdeauna axat pe obținerea celor mai bune rezultate posibile de către elevi. Oferta școlară se modifică permanent pentru a reduce deficitul de învățare în cazul elevilor care riscă să nu atingă nivelul de performanță preconizat pentru vârsta lor.

În cadrul mecanismelor de asigurare a calității în educație și formare profesională (EFP) din Croația, a fost dezvoltat un sistem de autoevaluare a școlilor profesionale. Autoevaluarea instituțiilor EFP este monitorizată și evaluată de către Comitetul pentru calitate, desemnat de consiliul de conducere al instituției de învățământ profesional. În acest scop se pot utiliza Manualul de aplicare a instrumentului de autoevaluare, precum și un instrument online numit „e-quality”, care oferă acces ușor la rapoartele de autoevaluare.

Centrul de învățare a fost implementat la TGM (un colegiu tehnic de învățământ secundar superior) ca un experiment pe școală în anul școlar 2016/17. Acesta fost implementat în cadrul departamentului de tehnologia Informației (TI) al școlii, în două dintre cele patru clase din primul an (și anume, clasa a 9-a).
În centrul de învățare, elevii își gestionează singuri timpul de studiu de 20 de ore pe săptămână. Din aceste 20 de ore, 9 ore sunt alocate disciplinelor de învățământ general (germană, engleză și matematică), iar 11 ore vizează discipline de învățământ profesional (inginerie software, ingineria sistemelor, tehnologie media, tehnologia rețelelor). Celelalte șase materii (geografie, istorie și științe politice, științe naturale, religie, sport, informatică), care împreună reprezintă 13 ore pe săptămână, sunt predate în continuare prin metode de predare tradiționale.

Având obiectivul de a asigura reușita tuturor copiilor și de a preveni părăsirea timpurie a școlii, acest proiect derulat în Flandra, Belgia se axează în mod special pe introducerea unei culturi școlare și a unei serii de măsuri de evitare a repetării clasei.

UNICEF Serbia and the civil society organisation Centre for Education Policy with the support of the Ministry of Education, Science and Technological Development Republic of Serbia  implemented the project “Combating Early School Leaving in Serbia”.

This project aimed to contribute to decreasing drop-out and early school leaving of children and adolescents through development, establishment, and implementation of the school-based model for early identification of children at risk of dropping out and intervention in situations where dropping-out is taking place.

Combating drop-out and ESL in Serbia has been recognised as a policy priority area.  The Strategy for Education Development in Serbia 2020 (SEDS 2020) calls for the provision of high-quality education for all, an increase of students’ coverage and attainment at all levels of education by maintaining the relevance of education and increasing efficiency. The Strategy implementation is primarily focused on the development of human capital in Serbia, thus underlines importance of the inclusion of pupils from vulnerable and marginalised groups (Roma and children from poor families, children with disabilities and from rural areas etc.).

The CroCooS - Prevent dropout! project was developed in the framework of the EC proposal "Implementation of the European strategic objectives in education and training" under the Lifelong Learning Programme to support innovative policy solutions to reduce and prevent early leaving from education and training (ELET). The main aim of the CroCooS project, which was implement between 2014 and 17, was to contribute to the development of an institutional early warning system (EWS) for preventing early leaving from education and training. It also tested its applicability with national pilots focusing on contextual factors affecting the evaluation.
Regional needs addressed included: sensitizing the staff of each school on the need to address the problem of dropout; actively involving teachers in monitoring students and working with them; developing better relationships between students and teachers; strengthening pupils' sense of belonging to the class and the school; developing relationships of trust by being supportive and ensuring a safe school climate.

În Portugalia se utilizează indicatori cu privire la părăsirea timpurie a școlii și la îmbunătățirea procesului de învățare, pentru a promova îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi din punct de vedere calitativ și pentru a recunoaște/recompensa acțiunile eficiente ale tuturor școlilor publice.

In the school year 2015/16 the Schulzentrum Ybbs (a school center consisting of three vocational upper secondary schools) introduced a concept called IndY, which involves that 20% of the teaching time is intended for individualized learning. IndY aims at improving students’ expertise, motivation, self-responsibility, self-management, collaborative skills, emotional intelligence and learning methods.

Filozofia școlii în ceea ce privește predarea și învățarea este axată pe înțelegerea activă de către elevi și participarea activă a acestora la procesul de învățare. Programa școlară este bazată pe principiile progresului și coerenței.
„Podul” („The Bridge”) este una dintre principalele practici inovatoare puse în aplicare la această instituție de învățământ. Aceasta constă într-o inovare a programei menită să creeze un mediu de învățare favorabil și de sprijin pentru elevii care încep ciclul de învățământ secundar la vârsta de 11 ani. Învățarea este bazată pe proiecte și este oferită de echipe de cadre didactice specializate pe domenii diferite ale programei, ceea ce le permite elevilor să interacționeze cu un număr restrâns de profesori, precum și să lucreze în vederea realizării unor obiective de învățare clar definite și legate între ele. Cele cinci principii care constituie punctele de temelie ale „Podului” sunt: Rezultatele; Apartenența; Celebrarea; Disciplina; Îmbogățirea cunoștințelor. Elevii au astfel posibilitatea să devină învățăcei independenți – atât pe parcursul timpului petrecut la școală, cât și dincolo de acesta. Un sistem de recompense le permite elevilor să obțină puncte care se transformă în premii la finalul anului.