3.11. Sprijinul specific: mediul socio-economic dezavantajat

AFEV este o organizație franceză care desfășoară programe având ca centru de interes părinții din medii socio-economice defavorizate. Este o organizație non-profit care se ocupă cu acordarea de sprijin parental în zone urbane defavorizate. AFEV a recrutat o rețea de 8 000 de studenți din întreaga Franță, care lucrează ca voluntari pentru a asigura tutoriat temporar pentru părinți.

ATD Quart Monde este un ONG din Franța a cărui activitate vizează persoanele care trăiesc sau au trăit în condiții de sărăcie. Printre alte inițiative, acest ONG colaborează cu „universitățile populare” din Franța (universités populaires), cu scopul de a genera sau de a colecta de la membrii participanți informații de specialitate legate de o serie de aspecte, printre care capacitățile parentale și percepția față de școală.

Beanstalk, a Children’s Literature Charity in England, was founded in 1973. Working closely with partner schools, they recruit, train and support volunteers to provide reading support for children between ages 3 and 13
The volunteers work one-to-one with children (with each volunteer working with one to three children), coming to the school for three hours each week over the course of a school year. To help build the child’s confidence and create trust, they may read, play and talk with the children. The Beanstalk book box is an important resource with appropriate books and games
Volunteers are asked to make a commitment to work with children for a full school year. Over time, the volunteer and the child build a trusting relationship, and the volunteer is able to learn more about the challenges children experience as they are learning.
The Charity currently reaches approximately 11,000 children across England annually.

Berättarministeriet (Ministerul poveștilor) este o fundație care îi sprijină pe profesorii și elevii din zone defavorizate socio-economic să-și dezvolte competențele lingvistice prin intermediul poveștilor. Este o inițiativă privată care colaborează strâns cu autoritățile locale și școlile și se derulează deja de zece ani.

Printre diversele inițiative de facilitare a incluziunii și a egalității sociale în școlile irlandeze se numără cluburile de socializare la micul dejun, cluburile de socializare la prânz, cluburile de șah și cluburile pentru teme. Școlile promovează beneficiile asigurării micului dejun dimineața devreme, printre acestea numărându-se creșterea prezenței la școală și a gradului de rămânere în sistemul de învățământ, îmbunătățirea punctualității, interacționarea cu adulții, faptul că elevii pot să se distreze și totodată să își dezvolte competențele sociale, satisfacerea nevoilor nutriționale și dezvoltarea unor legături pozitive între școală și familie.

UNICEF Serbia and the civil society organisation Centre for Education Policy with the support of the Ministry of Education, Science and Technological Development Republic of Serbia  implemented the project “Combating Early School Leaving in Serbia”.

This project aimed to contribute to decreasing drop-out and early school leaving of children and adolescents through development, establishment, and implementation of the school-based model for early identification of children at risk of dropping out and intervention in situations where dropping-out is taking place.

Combating drop-out and ESL in Serbia has been recognised as a policy priority area.  The Strategy for Education Development in Serbia 2020 (SEDS 2020) calls for the provision of high-quality education for all, an increase of students’ coverage and attainment at all levels of education by maintaining the relevance of education and increasing efficiency. The Strategy implementation is primarily focused on the development of human capital in Serbia, thus underlines importance of the inclusion of pupils from vulnerable and marginalised groups (Roma and children from poor families, children with disabilities and from rural areas etc.).

The Danish Production schools were created in the 1980s with the aim of combating youth unemployment. Production Schools offer alternative education opportunities to improve labour market integration. The fundamental aim of this type of school is to create a practical learning environment to support young people to complete and earn qualifications in general and vocational upper secondary education and/or maintain a job. The students are offered the opportunity to develop professional, social and personal skills through counselling, participation in practical work experience and production in different workshops ranging from areas such as metalwork, carpentry and textile work in theatre, media and music-based workshops. The focus is on social, personal and physical skills which are complemented by more formal knowledge and skills. Learning processes are organised through workshops and classroom teaching, but every young person is free to organise an individual course where they may challenge themselves and build their confidence.
The most significant challenge for production schools is to prepare and motivate “non-academic” students for the ordinary school system. The last legislative change in 2006focused the aims of Production Schools so that its most important task has been to build a bridge to vocational education and training through relevant practical and academic qualifications. In 2009, there were over 6,000 students in production schools. The student capacity at each school can vary from 20-25 to over 200. Generally speaking the schools are small, with half of the schools accepting fewer than 50 students. Today there are 78 Production Schools in Denmark.

The project goal is to provide a comprehensive analysis of best practices for preventing ESL in partner countries in the areas: of ESL monitoring systems; and, methods of counteracting ESL and reintegrating students.

Project partners were from Poland, the UK and Italy. Outputs include a report on ESL monitoring systems, a report on prevention and reintegration methods, and a training pack.

Acest set de indicatori structurali aferenți sistemelor favorabile incluziunii din școli și din jurul acestora poate fi utilizat de către directorii școlilor, de profesori, de părinți sau de alți parteneri ai școlii pentru a reflecta asupra gradului de incluziune al școlii lor. Indicatorii sunt formulați ca afirmații la care se poate răspunde prin „da” sau „nu” și pot fi utilizați de persoanele implicate în activitatea școlară ca orientări pentru realizarea unei autoevaluări într-o serie de domenii relevante. Prin școli inclusive se înțelege un mediu de învățare favorabil și de calitate, cu un climat cât mai primitor și binevoitor în școli și în sălile de clasă. Acest mediu se realizează prin prevenirea discriminării, prin abordarea holistică a nevoilor elevului (emoționale, fizice, cognitive și sociale) și prin luarea în considerare a talentelor și a opiniilor elevilor.

Indicatorii vizează, printre altele, următoarele domenii principale:

1. adoptarea unei concepții la nivelul întregii școli privind crearea de sisteme favorabile incluziunii
2. calitatea cadrelor didactice și a conducerii școlii
3. promovarea integrării sistemice a politicilor și a practicilor
4. accentul multidisciplinar pe sănătate și pe bunăstare
5. promovarea implicării părinților și a sprijinului din partea familiei
6. și satisfacerea nevoilor persoanelor și ale grupurilor deosebit de vulnerabile

Indicatorii au fost aleși pe baza unor documente de politică majore ale Comisiei Europene și ale Consiliului UE și pe baza unor exemple recente în materie de educație favorabilă incluziunii pe plan internațional.

Acest instrument face parte din mai amplul Raport privind indicatorii structurali ai sistemelor favorabile incluziunii din școli și din jurul acestora, care plasează în context și explică fiecare indicator.

Autori:
Paul Downes, Institute of Education, Dublin City University
Erna Nairz-Wirth, Vienna University of Economics and Business
Viktorija Rusinaitė, PPMI