3.9. Refugiați, migranți și romi

^{Shutterstock.com}

Deși informațiile cu privire la elevii de origine străină trebuie să fie interpretate cu precauție, întrucât sunt insuficiente pentru unele state membre ale UE, acești elevi sunt de două ori mai predispuși să părăsească timpuriu sistemul de educație și formare, prin comparație cu indivizii nativi. Statutul socio-economic explică în mare parte acest dezavantaj, dar problemele asociate în mod specific cu migrația și cu statutul minorităților etnice sunt, de asemenea, importante. Elevii migranți care se află la mijlocul sau spre sfârșitul vârstei de școlarizare obligatorie necesită cea mai multă atenție.

În vreme ce nevoile educaționale ale tinerilor elevi din diferite minorități etnice sau grupuri de imigranți pot fi diferite și foarte specifice în funcție de context, riscul ridicat de obținere a unor rezultate slabe la școală și de abandon școlar necesită sprijin continuu și dedicat. Se recomandă o abordare globală care să conțină un ansamblu de măsuri de sprijin combinate și adaptate la nevoile specifice ale populației țintă. Aceste măsuri ar trebui să includă:

• Sprijin profesional având ca scop încurajarea elevilor de a rămâne în școală cât mai mult și de a reuși la un nivel superior. Sprijinul poate include o evaluare inițială a nivelului de educație și a nevoilor educaționale; includerea în clasele principale; monitorizarea progreselor elevilor și a potențialelor dificultăți de învățare; sprijin puternic în ceea ce privește limba maternă a elevului și limba de predare; mecanisme de sprijin pentru trecerea de la clasele de începători la cele principale și la diferite niveluri de educație etc.
• Sprijin social și emoțional, de exemplu: pentru a depăși problemele și provocările legate de experiența migrației sau a integrării elevului sau de alte probleme personale.
• Implicarea parentală și comunitară:încurajarea participării părinților prin meditatori voluntari la domiciliu care acționează ca liant și promovează parteneriate mai puternice între contextul familial și cel școlar; schimbul de bune practici între școli în vederea îmbunătățirii implicării părinților și a comunității; și furnizarea de informații detaliate despre sistemul școlar și oportunitățile de învățare, recunoașterea și alocarea de fonduri comunitare pentru cunoaștere.
• Educația interculturală: un mediu școlar care să transmită o apreciere pozitivă pentru trecutul cultural de migrant și de minoritate etnică al elevului și care să faciliteze comunicarea între elevi prin intermediul unor coordonatori bilingvi și consilieri interculturali.

Pentru mulți elevi proveniți din familii de migranți, este necesar și un sprijin lingvistic specific.

Mediatorii pentru diversitate culturală sunt adesea desemnați să creeze conexiuni între școală și propriile comunități migrante sau rrome, pentru a consolida încrederea, înțelegerea și o relație mai strânsă între școală și familiile elevilor. Acest lucru ajută la implicarea elevilor în propria educație și la asigurarea unui sprijin adecvat din partea părinților, a școlii sau a altor servicii locale. Alte modele complementare tranzitează de la abordarea bazată pe mediatori la cea comunitară. Participarea familiei în procesul de școlarizare a copiilor este vitală pentru a sublinia importanța învățării și a garanta că școlile sunt responsabile pentru furnizarea unei educații de înaltă calitate, relevante și semnificative.

Alte informații:

Consiliul Europei, The situation of Roma School Mediators and Assistants in Europ (Situația mediatorilor și asistenților școlari pentru romi în Europa), Strasbourg: CE, Strasbourg, 2006

Comisia Europeană, Education and Training Monitor 2015 (Monitorul educației și formării 2015), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

Comisia Europeană, Study on educational support for newly arrived migrant children (Studiu privind sprijinul educațional pentru copiii migranți nou-sosiți), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2013

Rețeaua de politici europene asupra educației copiilor și tinerilor proveniți din familii de migranți, SIRIUS, platformă online.

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Education: The situation of Roma in 11 EU Member States (Educație: situația Rromilor în 11 state membre ale UE), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2014.

OCDE, Closing the Gap for Immigrant Students: Policies, Practice and Performance (Eliminarea decalajelor pentru elevii imigranți: politici, practică și performanță), OCDE, Paris, 2010.

OCDE, Immigrant Students at School, Easing the Journey towards Integration (Elevii imigranți la școală. Facilitarea parcursului către integrare), Paris: OCDE, Paris, 2015.

SIRIUS, Reducing the risk that youth with a migrant background in Europe will leave school early (Reducerea riscului de abandon școlar în rândul tinerilor migranți), Policy Brief, 2015.

Referințe suplimentare:

Baysu, G., K. Phalet, și R. Brown, „Dual Identity as a Two-Edged Sword: Identity Threat and Minority School Performance”, Social Psychology Quarterly, vol. 74, nr. 2, 2011, pp. 121-143. doi: 10.1177/0190272511407619

Clycq, N., Nouwen, W. și Vandenbroucke, A., „Meritocracy, deficit thinking and the invisibility of the system: Discourses on educational success and failure”, British Educational Research Journal, vol. 40, nr. 5, 2013, pp. 796-819. doi: 10.1002/berj.3109

Crul, M., Schneider, J. și Lelie, F. (Eds.) The European Second Generation Compared. Does the Integration Context Matter? (Studiu IMISCOE). Amsterdam: Amsterdam University Press, Amsterdam, 2012.

Larson, K. A. și Rumberger, R. W., „ALAS: Achievement for Latinos through academic success”, în H. Thorton (Ed.), Staying in school: A technical report of three dropout prevention projects for middle school students with learning and emotional disabilities, Universitatea din Minnesota, Institutul pentru integrare comunitară, Minneapolis, MN, 1995, pp. 1-71.

Nouwen, W. și Clycq, N. (2016). „The Role of Teacher–Pupil Relations in Stereotype Threat Effects in Flemish Secondary Education”, Urban Education. Advance online publication. doi:10.1177/0042085916646627.