2.1. Aptitudinile și competențele cadrului didactic

^{Shutterstock.com}

Există anumite aptitudini și competențe noi care se așteaptă a fi însușite sau îmbunătățite de către cadrele didactice:

• Profesorii trebuie să manifeste o atitudine pozitivă față de avantajul de a avea un grup eterogen de elevi în clasele lor. Profesorii trebuie să fie capabili să selecteze dintr-o gamă variată de tehnici de predare și strategii de învățare activă (acestea includ: predare axată pe investigații și proiecte, învățare în colaborare etc.), pentru a lucra eficient și pentru a adapta activitatea de învățare unui grup variat de elevi – care, deși se află în același mediu de învățare – au nevoi și preferințe de învățare diferite.
• Profesorii trebuie să fie informați despre cele mai recente cercetări și cele mai bune practici dovedite în arii de activitate care sunt relevante pentru aceștia. Profesorii care adoptă învățarea pe tot parcursul vieții consideră, de asemenea, provocările profesionale ca parte a procesului de învățare. Totodată, aceștia își îmbogățesc cunoștințele și informațiile, pe care le pot împărtăși cu alți profesori și în practica lor zilnică.
• Profesorii trebuie să integreze metodele de evaluare formativă în activitățile de predare și învățare pentru a oferi elevilor feedback și a sprijini progresul acestora în direcția îndeplinirii obiectivelor de învățare.
• Profesorii au nevoie de competențe pentru a diagnostica factorii de risc PTS, printre care se numără climatul nefavorabil din clasă și din școală, relația defectuoasă dintre profesor și elev, influența negativă a grupului, absenteismul, problemele de sănătate, dificultățile de învățare etc. Mai mult, profesorii ar trebui să posede o cunoaștere cuprinzătoare a unei game de intervenții eficiente pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii.
• Profesorii trebuie să poată comunica eficient și să construiască relații puternice, pozitive, bazate pe încredere cu elevii provenind din toate mediile. Aceștia ar trebui să utilizeze strategii adecvate de gestionare a clasei, precum și tehnici de rezolvare a conflictelor și de prevenire a comportamentului agresiv, și să posede competențe interpersonale pentru a promova un climat pozitiv în școală și în clasă.
• Profesorii care au o atitudine pozitivă și abilitatea de a lucra în echipe profesionale multi-disciplinare și în comunități profesionale dezvoltă în colaborare abordări noi de predare și învățare, acționează pentru prevenirea procesului de părăsire timpurie a școlii și sunt mai puțin predispuși să se simtă izolați. Directorii de școli au un rol cheie în asigurarea bugetului, a timpului și spațiului pentru a sprijini comunitățile profesionale, proiectele de dezvoltare a școlii și continuarea dezvoltării profesionale.
• Profesorii ar trebui să fie încurajați și sprijiniți să conducă și să acționeze ca mentori și factori generatori de schimbare în clasă și în afara ei. Rolul de conducere pe care îl manifestă profesorul poate fi caracterizat ca fiind un efort de colaborare în care profesorii dezvoltă împreună expertiza și promovează dezvoltarea profesională în scopul de a îmbunătăți practicile educaționale ale lor și ale colegilor și climatul școlar. Scopul acestora este în final de a îmbunătăți capacitatea de asimilare a elevilor și performanțele acestora.

• Profesorii ar trebui să posede abilitatea de a comunica eficient și de a coopera cu părinții, implicându-i în procesul de învățare și dezvoltare a copiilor lor.
• Profesorii ar trebui să posede competența, dorința de a coopera și creativitatea necesare pentru a implica parteneri externi inclusiv angajatori locali.
• Profesorii trebuie să cunoască și să conștientizeze dezvoltarea cognitivă, socială și comportamentală a elevilor (de exemplu, bunăstarea).

Aflați mai multe:

Document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, 374, Sprijinirea profesiilor didactice, Comisia Europeană, Bruxelles, 2012

Comisia Europeană, Consolidarea activității didactice în Europa: noi date furnizate de cadrele didactice compilate de Eurydice și CRELL, iunie 2015, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2015.

Referințe suplimentare:

Carneiro, R. Looney, J. Vincent-Lancrin, S. „Learning from the Past, Looking to the Future”: Issues and agendas in education”, European Journal of Education, vol. 50, nr. 4, pp. 524-535. doi: 10.1111/ejed.12158

Day, L., Percy-Smith, B., Ruxton, S., McKenna, K., Redgrave, K., Ronicle, J. Young, T., Evaluarea legislației, a politicilor și a practicilor privind participarea copiilor în UE:Rezumat de cercetare, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2015

Donaldson, G., „Teacher Education and Curriculum Change in Scotland”, European Journal of Education, vol. 49, nr. 2, 2014, pp. 178-191. doi: 10.1111/ejed.12077

Downes, P., „Developing a Framework and Agenda for Students' Voices in the School System across Europe: From Diametric to Concentric Relational Spaces for Early School Leaving Prevention”, European Journal of Education, vol. 48, nr., 3, 2013, pp. 346-362. doi./10.1111/ejed.12035

Downes, P., Către o abordare diferențiată, holistică și sistemică a implicării părinților în Europa în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii, Uniunea Europeană, Fondul european de dezvoltare regională, Programul Urbact, Paris, 2014

Consiliul UE, Concluziile Consiliului privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și promovarea succesului școlar, Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles, 2015

Comisia Europeană, Sprijinirea dezvoltării competențelor didactice pentru rezultate școlare mai bune, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2013

Comisia Europeană, Monitorul educației și formării 2015, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2015.

Comisia Europeană, Politica în domeniul școlilor: O abordare la nivelul întregii școli pentru contracararea abandonului școlar, Educație și formare 2020, Comisia Europeană, Bruxelles, 2015

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, Profesia de cadru didactic în Europa: practici, percepții și politici, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2015.

IBE-UNESCO, Reaching Out to All Learners: a Resource Pack for Supporting Inclusive Education, Training Tools for Curriculum Development, Biroul Internațional pentru Educație. Geneva, 2016

Isac, M.M., Araújo, L., Dinis da Costa, P., Soto Calvo, E., Albergaria-Almeida, P., Teaching practices in primary and secondary schools in Europe: Insights from large-scale assessments in education, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2015

Nairz-Wirth, E,, Feldmann, K., Diexer, B., Handlungsempfehlungen für Lehrende, Schulleitung und Eltern zur erfolgreichen Prävention von Schulabsentismus und Schulabbruch. Aufbruch zu einer neuen Schulkultur, Universitatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Viena. Viena, 2012

Nairz-Wirth, E. Feldmann, K., Wendebourg, E., Professionalisierung von Lehrerinnen und Lehrern im Bereich der Prävention und Intervention von Schul- und Ausbildungsabbruch, Universitatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Viena. Viena, 2012

Nouwen, W., Clycq, N., Braspenningx, M., și Timmerman, C., Cross-case Analyses of School-based Prevention and Intervention Measures, Document de proiect 6, proiect RESl.eu, Centrul pentru migrație și studii interculturale, Universitatea din Anvers, 2016.

OCDE, Rezultatele studiului TALIS 2013: O perspectivă internațională asupra predării și învățării, OCDE, Paris, 2014

Ryan, L., Lörinc, M. „Interrogating early school leaving, youth unemployment and NEETS: Understanding local contexts in two English regions”, Educação, Sociedade & Culturas, vol. 45, 2015, pp. 33-54.

Sachs, J., „Teacher professionalism: Why are we still talking about it?”, Teachers and Teaching, vol. 22 nr. 4, 2015, pp. 413-425. doi: 10.1080/13540602.2015.1082732

Schleicher, A., Schools for 21^st-Century Learners: Strong Leaders, Confident Teachers, Innovative Approaches, OCDE, Paris, 2015

Valenčič Zuljan, M., Marentič Požarnik, B., „Induction and Early-career Support of Teachers in Europe”, European Journal of Education, vol. 49, nr. 2, 2014, pp.192-205. doi: 10.1111/ejed.12080