Căutaţi printre toate resursele

În cadrul mecanismelor de asigurare a calității în educație și formare profesională (EFP) din Croația, a fost dezvoltat un sistem de autoevaluare a școlilor profesionale. Autoevaluarea instituțiilor EFP este monitorizată și evaluată de către Comitetul pentru calitate, desemnat de consiliul de conducere al instituției de învățământ profesional. În acest scop se pot utiliza Manualul de aplicare a instrumentului de autoevaluare, precum și un instrument online numit „e-quality”, care oferă acces ușor la rapoartele de autoevaluare.

NESET – Rețeaua de experți în aspecte sociale ale educației și formării – publică rapoarte pentru uzul decidenților politici și al practicienilor interesați de promovarea echității și a incluziunii în educație și formare în întreaga Uniune Europeană. Acest document are drept scop analizarea strategiilor de creare, la nivelul comunității, a unor centre de învățare pe tot parcursul vieții în statele membre ale UE. Documentul explorează dovezi și cercetări privind beneficiile și avantajele înființării unor astfel de centre, precum și obstacolele și dificultățile care împiedică atât crearea, cât și realizarea eficacității lor. Raportul concluzionează că centrele de învățare pe tot parcursul vieții de la nivelul comunității pot duce la concretizarea unei serii de obiective majore ale învățării pe tot parcursul vieții, cum ar fi cetățenia activă, coeziunea/incluziunea socială, împlinirea pe plan personal și social, dialogul intercultural, oferind simultan trasee profesionale.

Această lucrare urmărește să analizeze dovezile legate de potențialul unor echipe multidisciplinare și interdisciplinare de a juca un rol esențial în prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a școlii. În cadrul elaborării unei strategii pentru aceste echipe multi-interdisciplinare, nu se pornește de la prezumția deterministă că ele vor fi eficace în mod inevitabil, ci se pune un accent major pe condițiile necesare și favorabile obținerii acestei eficacități. Raportul subliniază necesitatea de a oferi echipelor orientări strategice solide cu privire la problemele importante în care se vor implica acestea, cum ar fi asistența pentru sănătatea mintală, alternativele la decizia de suspendare, intervenția de proximitate în cazul familiilor marginalizate, soluționarea conflictelor de către cadrele didactice și competențele de formare în domeniul diversității, competențele de prevenire a comportamentului agresiv, promovarea unui climat școlar pozitiv, îmbunătățirea capacităților parentale și accentul pe dezvoltarea limbajului copiilor etc.

„Ghidul mediatorilor/asistenților școlari de etnie romă”, elaborat de Consiliul Europei, se adresează în primul rând tuturor categoriilor de personal din comunitatea romă care lucrează la îmbunătățirea condițiilor de școlarizare a copiilor romi. Rolul ghidului este să ofere personalului o gamă largă de instrumente și orientări practice care pot fi adaptate unor contexte diverse. Ghidul ia în considerare profilurile mediatorilor și ale asistenților școlari și rolul acestora în facilitarea relațiilor dintre școală și comunitatea (comunitățile) de romi, dintre cadrele didactice și ceilalți membri ai personalului școlar și părinții copiilor de etnie romă. Prin urmare, conținutul ghidului este conceput astfel încât să contribuie la îmbunătățirea activității mediatorilor și asistenților școlari romi și la reducerea impactului oricăror efecte nedorite, structurând activitatea zilnică și evidențiind aspecte ale medierii care adesea nu sunt utilizate în practică.

Grupurile interactive reprezintă una dintre acțiunile educaționale reușite (AER) identificate în proiectul de cercetare INCLUD-ED. Proiectul a analizat strategiile educaționale care contribuie la depășirea inegalităților și la promovarea coeziunii sociale și pe cele care generează excluziune socială, axându-se în special pe grupurile vulnerabile și marginalizate. Pentru a îmbunătăți educația copiilor și a tinerilor în diferite contexte sunt utilizate grupuri interactive. Acestea constau în gruparea elevilor dintr-o clasă în mici grupuri eterogene, fiecare grup fiind susținut de un adult. Fiecare dintre aceste grupuri este organizat în jurul a patru sau cinci elevi, într-un mod eterogen din punctul de vedere al nivelului abilităților, al genului, culturii, limbii și etniei. Acest exemplu oferă un mod de a înțelege grupurile interactive și rezultatele lor practice.

Acest raport își propune să fundamenteze și să orienteze planificarea strategică pe termen scurt și mediu în cadrul celor 10 municipalități implicate în proiectul Urbact – PREVENT și a tuturor celorlalte municipalități, autorități locale și școli din Europa în ceea ce privește implicarea părinților în educație cu scopul prevenirii părăsirii timpurii a școlii. Această evaluare se bazează pe o analiză a documentelor Comisiei Europene și ale Consiliului privind PTȘ și incluziunea socială, precum și pe un dialog și pe un proces de consultare permanentă cu cele 10 municipalități implicate în proiectul Urbact - PREVENT și pune în discuție cercetările internaționale relevante în acest domeniu. PREVENT este finanțat prin programul UE Urbact.

Educația familială reprezintă una dintre acțiunile educaționale reușite (AER) identificate în proiectul de cercetare INCLUD-ED. Strategii de incluziune și coeziune socială în Europa prin educație (Comisia Europeană, Al șaselea program-cadru, 2006-2011).

Această monografie analizează și descrie acțiuni educaționale reușite, cu accent special pe grupurile vulnerabile. Sunt furnizate date concrete care demonstrează reușita școlară, precum și relatările copiilor, ale profesorilor și ale familiilor privind impactul acestei reușite. În paralel, se face o analiză a relației dintre performanța educațională a acestor copii și includerea sau excluderea lor din diferite zone ale societății. Această monografie prezintă acțiuni de succes identificate prin proiectul INCLUD-ED, oferind astfel atât date comparative, cât și contexte și perspective teoretice solide. Câteva exemple de astfel de acțiuni sunt grupurile interactive, prelungirea timpului dedicat învățării, cluburile dedicate temelor pentru acasă, bibliotecile care oferă tutoriat, participarea familiei și a comunității la procesul educațional, educația în familie sau reuniunile literare pe bază de dialog. Toate aceste acțiuni au fost definite drept acțiuni educaționale reușite, ceea ce înseamnă că rezultatele lor se caracterizează atât prin eficiență, cât și prin echitate. În sfârșit, monografia include și dezbate recomandări în materie de politici și de practici.

Reuniunile literare dialogice (RLD) constituie una dintre acțiunile educaționale reușite (AER) identificate în cadrul proiectului de cercetare INCLUD-ED. Reuniunile sunt folosite pentru a îmbunătăți educația copiilor și a tinerilor în diferite contexte în întreaga lume. RLD reprezintă o activitate de lectură dialogică bazată pe două principii: citirea unei cărți din literatura clasică (precum Romeo și Julieta, Odiseea, Don Quijote), urmată de dezbateri în care se împărtășesc semnificații, interpretări și reflecții, cu utilizarea metodologiei de învățare pe bază de dialog. Activitatea îi poate include atât pe copii, cât și pe membrii familiilor acestora. Acest exemplu oferă un model de înțelegere a RLD și a rezultatelor practicării unor astfel de reuniuni.